Serviciile publice digitale vor schimba cifrele în următorii ani. Deși rata de proprietate este printre cele mai mari din UE, segmentul locativ nu reușește să facă față nevoilor chiriașilor de pe piața liberă și al familiilor cu copii, mai ales al părinților singuri. Datele europene arată că România figurează constant în topul țărilor cu supraaglomerare locativă și cu risc ridicat de „overburden” (când costul locuirii depășește 40% din venitul disponibil).
Cifre
În 2023, România a avut o rată de supraaglomerare de 40,0%, a doua cea mai mare din UE. Cu alte cuvinte, 4 din 10 persoane trăiesc în locuințe prea mici pentru nevoile lor – un indicator care apasă mai tare asupra familiilor cu copii.
La polul costurilor, 28,3% dintre chiriașii la preț de piață din România au fost „supra-împovărați” în 2024 – adică au plătit pentru locuire peste 40% din venitul disponibil al gospodăriei. Este aproape 1 din 3 chiriași.
Paradoxul, vine din structura pieței: ~95% dintre oameni trăiesc în locuințe deținute de gospodăria proprie (date 2022), ceea ce „diluează” media generală, dar nu protejează minoritatea de pe piața de închiriere, acolo unde presiunea este reală.
Contextul european: în primul sfert din 2025, chiriile în UE au urcat cu 3,2% față de aceeași perioadă din 2024, iar prețurile locuințelor au crescut cu 5,7%. Tendința pune presiune suplimentară pe orașele mari și pe gospodăriile vulnerabile.
Cine simte prima lovitura
Chiriașii cu venituri mici și familiile monoparentale. În practică, părintele singur plătește chirie, utilități, after-school/îngrijire și se luptă cu proceduri administrative multiple. Când costurile depășesc pragul de 40% din venit, riscul de datorii, relocări forțate sau renunțare la servicii esențiale crește. Eurostat notează și o incidență ridicată a restanțelor (rate, chirie, utilități) în România, semn că presiunea se vede în bugete.
Unde se blochează oamenii – și cum poate ajuta digitalizarea
Realitatea arată un proces greu de parcurs pentru a primi sprijin din partea guvernului: cereri diferite, datele personale completate manual in aceleasi 50 de documente, drumuri la ghișee, lipsă de vizibilitate asupra stadiului dosarului. Aici, serviciile publice digitale au câteva avantaje:
Identitate unică online (ROeID). Un cont guvernamental care confirmă cine ești, îți are deja datele personale de la guvern, și te loghează în platformele publice, fără dosar cu șină. Este platforma de Single Sign-On (toate într-un loc) a României, administrată de Autoritatea pentru Digitalizarea României.
Cerere unică (apply once). Un formular digital care colectează datele o singură dată (identitate, componență gospodărie, venituri, contract de închiriere) și le reutilizează pentru:
– înscrierea pe lista de locuințe sociale la nivel local;
– beneficiu de chirie acolo unde există programe locale;
– acces la locuințe tranzitorii/urgență (de ex. în caz de violență domestică);
– trimiterea către ANL (dacă se încadrează vârsta);
– corelare cu Venitul Minim de Incluziune (VMI) pentru sprijin conex.
Plăți online. Taxele, garanțiile, eventualele co-plăți sau decontări se pot gestiona prin infrastructuri existente (ex. Ghișeul.ro), fără casierie.
Status transparent. Solicitantul vede în cont toate etapele: ce lipsește, cine procesează, când se ia decizia, când intră plata. Asta reduce anxietatea și apelurile la call-center.
„Safety mode”. Pentru cazuri sensibile (ex. părinte singur, ordin de protecție), platforma poate masca adrese, limita notificările cu informații sensibile și activa trasee rapide către adăpost/locuință tranzitorie.
Ce înseamnă concret „digital” pentru un părinte singur
Pasul 1 – Autentificare și consimțământ. Părintele se loghează cu ROeID, își confirmă acordul pentru verificări în registre (identitate, copii în întreținere, venituri). O fotografie a CI și un selfie în aplicația ROeID sunt folosite pentru validare inițială.
Pasul 2 – Precompletare & calcul de eligibilitate. Sistemul propune automat programele potrivite (locuință socială, beneficiu de chirie, ANL, VMI). Utilizatorul vede estimări (ex. cuantum posibil al beneficiului, poziție probabilă în listă) și lista minimă de documente.
Pasul 3 – Un singur dosar digital. Documentele încărcate (CI, certificate de naștere ale copiilor, contract de închiriere) sunt procesate cu OCR, clasificate și reutilizate în toate fluxurile. Notificările vin pe e-mail/SMS/WhatsApp, iar interfața afișează clar termenul următor.
Pasul 4 – Decizie, contractare, plăți. Răspunsul vine în cont; dacă este nevoie de contract, se semnează electronic (QES). Plățile/compensațiile se programează electronic; acolo unde cadrul local permite, banii pot merge direct la proprietar, reducând riscul de restanțe.
De ce contează?
Pentru administrație, înseamnă timp de procesare mai mic, mai puține erori și date comparabile pentru politici publice. Pentru cetățeni, înseamnă mai puține drumuri și decizii mai rapide – exact ce trebuie când costul locuirii îți mănâncă jumătate din venit.
Mai mult, în contextul european al chiriilor și prețurilor în creștere, România are nevoie de mecanisme de protecție țintite și de canale digitale care să reducă fricțiunea birocratică. Fără ele, presiunea se traduce în restanțe, supraaglomerare și, în cazuri-limită, în pierderea locuinței.
Obstacolele reale – și cum se trec
Integrarea registrelor. E nevoie de protocoale clare (cine citește ce date și în baza cărui consimțământ). Beneficiul? Eliminarea dublărilor și precompletare responsabilă.
Dispersia programelor. Multe instrumente (locuință socială, beneficii de chirie, ANL, VMI) trăiesc în „insule” instituționale. O cerere unificată le conectează logic și ajută la trierea corectă a cazurilor. Mmanpis
Încredere & securitate. ROeID și semnătura electronică permit trasabilitate și control al accesului la date, la standarde europene. Mesajul pentru cetățean trebuie să fie simplu: „Tu controlezi datele. Îți arătăm când, de ce și de către cine sunt folosite.”
Da, presiunea costurilor locative se simte în România – mai ales în rândul chiriașilor la preț de piață și al părinților singuri. Nu vom schimba peste noapte structura pieței, dar putem scurta drumul către ajutor. Avem deja cărămizile: ROeID pentru identitate digitală, VMI ca pilon social modernizat, plăți online pentru operațiuni rapide. Următorul pas este să le punem împreună într-un ghișeu unic digital, cu reguli transparente și rute speciale pentru cazurile sensibile. Într-o piață în care chiriile cresc, viteza administrativă poate fi diferența dintre stabilitate și criză pentru mii de familii.
