Cartea electronică de identitate (CEI) este unul dintre proiectele-pivot ale digitalizării publice.
Lansată ca parte a jalonului D4eID din PNRR, această inițiativă promitea să schimbe modul în care cetățenii accesează serviciile statului — printr-un singur instrument digital de identificare, autentificare și semnătură.
Ce s-a promis
În nota de fundamentare aprobată de Guvern, proiectul D4eID includea dezvoltarea a 11 servicii publice electronice integrate cu noua carte de identitate digitală.
Printre funcționalitățile planificate se aflau:
- înregistrarea sau schimbarea domiciliului online.
- eliberarea certificatelor de reședință.
- actualizarea datelor personale direct în sistem.
- verificarea valabilității documentelor.
- autentificarea unică pentru acces la servicii publice și private.
- reînnoirea certificatelor digitale.
- utilizarea semnăturii electronice calificate direct prin CEI.
- interacțiunea cu platforme naționale precum ghiseul.ro și hub.mai.gov.ro.
Aceste servicii ar fi trebuit să creeze o experiență digitală completă, în care cetățenii își pot gestiona identitatea și documentele fără deplasări sau interacțiune fizică.
Ce funcționează astăzi
Conform surselor oficiale și presei de specialitate (HotNews, DigitalIO, Capital), din cele 11 servicii promise, 4 sunt complet funcționale:
- Autentificarea în platformele digitale ale statului, prin CEI și certificatul digital integrat.
- Semnătura electronică calificată, disponibilă prin aplicația oficială RO CEI Reader.
- Vizualizarea și gestionarea certificatelor digitale stocate pe CEI.
- Resetarea codului PIN și administrarea identității electronice direct din aplicație.
Aceste funcționalități sunt accesibile în prezent prin portalul hub.mai.gov.ro și aplicația mobilă CEI Reader, compatibilă cu dispozitive Android dotate cu NFC.
Ce întârzie
Pentru restul de 7 servicii, documentele de proiect arată stadii diferite de evoluție:
- 4 se află în faza de analiză de business,
- 3 sunt în curs de implementare tehnică.
Printre acestea se numără sistemele pentru schimbarea online a domiciliului, conectarea cu platforma unică de plăți, notificarea automată a expirării documentelor și extinderea utilizării CEI pentru servicii private (bănci, asigurări, telecom).
Ministerul Afacerilor Interne estimează o extindere progresivă a funcționalităților până în 2026, pe măsură ce interoperabilitatea cu alte baze de date naționale devine stabilă.
Contextul general
Implementarea CEI face parte dintr-un proces mai amplu de guvernanță digitală.
Proiectul conectează infrastructura de identitate digitală cu cloudul guvernamental, cu viitoarea platformă națională de interoperabilitate și cu directivele europene privind identitatea digitală europeană (eIDAS2).
Deși numărul actelor emise crește constant — peste 560.000 de CEI la nivel național (septembrie 2025) — obiectivul inițial de 5 milioane de emiteri gratuite a fost redus la 3,5 milioane.
De ce contează interoperabilitatea
Cartea electronică de identitate este doar o piesă dintr-un sistem mai mare: cel al interoperabilității instituționale.
Un document digital devine util abia atunci când poate fi verificat, validat și folosit în relație cu alte instituții, fără duplicări sau birocrație suplimentară.
CEI nu este doar un mijloc de identificare — este mecanismul prin care statul se conectează intern, reducând timpul de procesare și riscul de eroare umană.
România are baza tehnică, cadrul legislativ și resursele financiare pentru o identitate digitală complet funcțională.
Ceea ce urmează este faza de coerență digitală: integrarea acestor servicii într-un sistem comun, sigur și interoperabil.
Cartea de identitate digitală este un pas major dar succesul ei depinde de coordonare, interoperabilitate și încredere.
Doar atunci digitalizarea va însemna mai mult decât tehnologii noi: va însemna eficiență reală pentru oameni.
