Transformarea digitală a administrației publice locale este vitală pentru creșterea calității vieților cetățenilor și pentru alinierea la obiectivele europene. Deși fonduri europene și naționale semnificative (precum cele din PNRR sau Programul Național aprobat prin OUG 56/2024) sunt mobilizate, un număr îngrijorător de proiecte eșuează sau funcționează mult sub potențial.
Cauzele acestui eșec sistemic sunt complexe și nu țin doar de tehnologie, ci mai ales de planificare, resurse umane și guvernanță. Acestea pot fi clasificate pe trei faze critice: definire, implementare și sustenabilitate.
I. Eșecul Începe la Faza de Definire și Achiziție
Cel mai frecvent motor de eșec se află chiar la începutul demersului: faza de achiziție.
1. Caietul de Sarcini Prost Definit
De multe ori, documentația de achiziție (Caietul de Sarcini – CS) se concentrează pe o simplă listă de cerințe tehnice sau pe achiziția de software generic, fără a avea o viziune funcțională clară. Scopul nu este simplificarea efectivă a proceselor administrative pentru cetățean, ci bifarea unei liste de echipamente.
Această abordare duce la o problemă majoră: Lipsa de aliniere. Proiectul nu răspunde nevoilor reale ale comunității, ci doar atrage rapid fonduri (oportunism), fiind nealiniat cu strategia națională (SNADR sau PNA Deceniul Digital).
2. Lipsa Analizei Aprofundate
Proiectele sunt adesea inițiate fără o analiză de impact ex-ante sau o Analiză Cost-Beneficiu (ACB) riguroasă, care să reflecte realitatea operațională. Astfel, se investește în soluții care nu aduc o eficiență reală și al căror impact este imposibil de măsurat.
II. Blocajele din Faza de Implementare și Guvernanță
Chiar și cele mai bine intenționate proiecte se lovesc de obstacole majore în faza operațională.
1. Lipsa Critică de Personal Digital
Aceasta rămâne o problemă sistemică. Multe primării nu reușesc să angajeze sau să rețină specialiști IT și manageri de proiect calificați. În lipsa acestor competențe interne, managementul digital devine dificil, iar instituția depinde de furnizori externi pentru operare și suport. Prin Integra City, această dependență este redusă semnificativ: platforma asigură o administrare centralizată, procese și servicii continue de mentenanță, care sprijină echipele interne și mențin sistemul funcțional pe termen lung, fără a necesita personal tehnic dedicat.
2. Rezistența Culturală și Neutilizarea Sistemelor
Personalul funcțional nu primește instruire adecvată. Funcționarii publici evită noile sisteme, bazându-se pe procedurile vechi, pe hârtie. Această rezistență culturală duce la utilizarea sub-maximală a investiției și, mai grav, la încălcarea principiului fundamental „Once-Only” (O singură dată) cerut de Legea 242/2022, solicitând cetățeanului documente pe care instituția le deține deja.
3. Soluții Standard versus Nevoi Reale
Multe firme IT livrează soluții standard („la cheie”) care nu se aliniază la procesele optime ale primăriei, ci, dimpotrivă, forțează APL să își schimbe procedurile în mod nejustificat. Aceasta contravine unei abordări moderne centrate pe utilizator (cetățean sau funcționar) și contribuie la frustrarea angajaților.
4. Izolarea Informațională și Calitatea Datelor
Deși Legea 242/2022 obligă la interconectarea cu Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI), multe proiecte implementate creează noi silos-uri informaționale. Soluțiile sunt izolate și nu prevăd integrarea nativă cu alte sisteme ale statului. În plus, eșecul de a organiza, standardiza și migra datele vechi (ex. Registrul Agricol, taxe locale) face ca noul sistem, oricât de performant, să opereze cu informații de calitate slabă.
III. Sustenabilitatea: Proiectul Nu Este un Eveniment Unic
Un proiect digital nu se termină la instalarea softului. Eșecul în faza post-implementare condamnă investiția la irelevanță.
1. Sub-utilizarea de către Cetățeni (UX Deficitar)
Investiția eșuează când cetățeanul nu folosește soluția. Cauzele sunt:
- Experiența Utilizator (UX) Deficitară: Portalurile sunt greu de găsit, complicate și, adesea, nu sunt optimizate pentru dispozitive mobile (problemă confirmată de scorul DESI scăzut al României).
- Lipsa de Comunicare: Primăriile nu comunică eficient existența și beneficiile noilor servicii online către comunitate.
2. Bugetele de Mentenanță Neglijate
Cea mai frecventă eroare este tratarea proiectului ca un eveniment unic. Bugetele locale nu prevăd alocări suficiente pentru contracte de mentenanță și suport tehnic multianual după faza de implementare. Fără mentenanță, sistemul devine rapid:
- Vulnerabil: Ieșit din suport tehnic și neactualizat la standardele de Securitate Cibernetică și GDPR.
- Neconform: Nereușind să se adapteze la noile cerințe legislative.
Drumul spre succes
Eșecul proiectelor digitale ale primăriilor este rezultatul unei convergențe de factori: de la planificarea defectuoasă și dependența de furnizori, la lipsa acută de specialiști și rezistența culturală.
Depășirea acestor blocaje necesită o schimbare de paradigmă: investiția trebuie să fie centrată pe proces și utilizator, nu pe achiziția de tehnologie. Recunoașterea rolului esențial al Centrelor de Inovare Digitală (CID) pentru Test before invest și pentru formarea de competențe digitale este crucială pentru următoarea etapă a transformării locale.
Totuși, succesul real depinde de aplicarea acestor principii în soluții concrete. Integra City a fost creată exact în acest spirit — o platformă care simplifică procesele administrative, integrează fluxurile digitale și oferă suport tehnic și mentenanță continuă, astfel încât digitalizarea să nu rămână doar o intenție, ci să devină o practică sustenabilă în administrația locală.
